<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"><channel><title><![CDATA[SCV MURFATLAR]]></title><description><![CDATA[Articole]]></description><link>http://www.scvmurfatlar.ro/</link><copyright><![CDATA[Copyright SCV MURFATLAR]]></copyright><generator>sNews CMS</generator><item><title><![CDATA[ACREDITARE SCV MURFATLAR]]></title><description><![CDATA[  SCDVV Murfatlar este atestata pentru desfasurarea activitatii de cercetare conform HG NR. 551 / 2007 prin decizia ANCS NR.9666 / 2.06.2008.  ]]></description><pubDate>Tue, 15 Jul 2008 11:36:45 +0000</pubDate><link>http://www.scvmurfatlar.ro/acreditare/acreditare-scv-murfatlar/</link><guid>http://www.scvmurfatlar.ro/acreditare/acreditare-scv-murfatlar/</guid></item><item><title><![CDATA[GAMA SORTIMENTALǍ SPECIFICǍ STAŢIUNII MURFATLAR]]></title><description><![CDATA[    GAMA SORTIMENTALǍ SPECIFICǍ STAŢIUNII MURFATLAR    
  &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Solurile aride cu suport de calcar, care &icirc;n multe locuri devine aparent, climatul continental excesiv, cu veri foarte călduroase, toamne lungi, ploi rare şi neuniform repartizate (plouă primăvara şi toamna t&acirc;rziu), dar mai ales soarele care &icirc;şi revarsă cu generozitate căldura şi lumina, fac din această zonă un paradis pentru cultivarea soiurilor nobile de viţă de vie pentru obţinerea vinurilor, facilit&acirc;nd &icirc;n unii ani chiar o supramaturare a strugurilor şi o &icirc;nnobilare a acestora cu ajutorul ciupercii Botrytis cinerea var. nobilis, permiţ&acirc;nd concentrarea darurilor păm&acirc;ntului, apei şi soarelui &icirc;n picătura de chihlimbar sau de rubin ce reprezintă sursa de desfătare a intregii omeniri.  
&nbsp;&nbsp;&nbsp;   
&nbsp;&nbsp;&nbsp; Louis Pasteur spunea că &ldquo;Vinul este băutura cea mai sănătoasă şi mai igienică&rdquo; datorită compoziţiei sale complexe (glucide, substanţe minerale, vitamine, enzime, acizi organici, etc.) obţinută &icirc;n &ldquo;laboratoarele&rdquo; din celulele boabelor de strugure c&acirc;t şi prin amplele procese fermentative produse de microorganismele aparţin&acirc;nd genului Saccharomyces.  
Vinurile de Murfatlar, obţinute at&acirc;t prin tehnologii de ultimă oră adaptate pentru fiecare soi şi tip de vin dar nu &icirc;n ultimul r&acirc;nd prin urmărirea cu multă dăruire a &icirc;ntregului drum al strugurilor din vie şi p&acirc;nă la obţinerea licorii, prezintă la degustare &icirc;nsuşiri organoleptice remarcabile, arome florale ne&acirc;ntrecute, onctuozitate, catifelare şi un spectru coloristic bogat, de la verde-galbui spre galben-chihlimbariu pentru vinurile albe şi un roşu granat cu reflexe rubinii pentru cele roşii.  
      
    CHARDONNAY   - soi originar din Franţa, a fost adus la Murfatlar cu 70 de ani &icirc;n urmă şi şi-a găsit aici o a doua patrie. Se cultivă pe suprafeţe mai mari numai &icirc;n această podgorie.   
&nbsp;&nbsp; &nbsp;Vinul obţinut are o fineţe şi o aromă asemănătoare parfumului de f&acirc;n cosit sau a unei poieniţe de toporaşi. &Icirc;ntr-o cupă de Chardonnay se răsfr&acirc;nge toată fantezia, rafinamentul se răsfr&acirc;nge toată fantezia, rafinamentul şi &icirc;ntreaga poezie a strădaniei celor care l-au adoptat şi continuă să-l perfecţioneze. &Icirc;n noile plantaţii a fost promovată clona CHARDONNAY 25 Mf., un biotip superior selecţionat şi omologat de Staţiune &icirc;n anul 1982.  
      
    PINOT GRIS   - de asemenea originar din Franţa, este unul dintre cele mai agreate soiuri pentru vinuri albe demidulci şi dulci ale Rom&acirc;niei. Din el se produce un vin strălucitor, galben-verzui sau auriu, poate fi licoros - nectarul şi ambrozia zeilor, care odată gustat nu se uită aşa de uşor.  
&nbsp;&nbsp; &nbsp;Vinul este echilibrat &icirc;n componentele sale, blajin, dar dur şi răzbunator pentru cei ce-l beau fără măsură. Turnat &icirc;n pahar se mlădie uşor, elegant ca o trestie &icirc;n bătaia unui v&acirc;nt molcom din delta Dunării...  
&nbsp;&nbsp; &nbsp;&Icirc;n noile plantaţii a fost introdusă clona PINOT GRIS 13 Mf., un biotip superior selecţionat de Staţiune &icirc;n anul 1980.  
      
    MUSCAT OTTONEL   - originar din Franţa, din strugurii lui se prepară un vin care se cere băut t&acirc;năr şi proaspăt, pentru a i se sesiza toate subtilitaţile, aceasta deoarece cu trecerea anilor, gustul şi mirosul (aroma) de Muscat se estompează. Asociat cu Pinot gris şi Riesling italian, vinul &ldquo;Muscat Ottonel&rdquo; (cupajul) c&acirc;ştigă prin farmecul parfumurilor sale pluriflorale.  
  
  SAUVIGNON (Petit)   - soi cu struguri av&acirc;nd bobul mic şi galben, &icirc;nt&acirc;lnit &icirc;n Franţa, permite obţinerea unor vinuri seci sau cu rest de zahăr. Este indicat a fi consumat t&acirc;năr sau &icirc;nvechit. La Murfatlar el poate fi oric&acirc;nd oferit şi ca vin alb sec, cu convingerea că el satisface toate exigenţele cunoscătorilor.  
&Icirc;n ultimii ani a fost introdusă &icirc;n noile plantaţii clona SAUVIGNON 9 Bl., un prototip superior obţinut la Staţiunea omoloagă de la Blaj &icirc;n anul 1984.  
  
  RIESLING ITALIAN   - soi cosmopolit (ubicuist) originar din Austria, este cultivat pe suprafeţe mai mici la Murfatlar, fiind folosit &icirc;n obţinerea vinurilor seci,&nbsp; de unul singur sau &icirc;n cupaje cu alte soiuri, &icirc;ndeosebi cu Pinot gris şi Muscat Ottonel. Vinul obţinut este sobru, ispititor şi confident &icirc;ndeosebi pentru bărbaţi sfătoşi. Spuma pe care o face c&acirc;nd &icirc;l torni &icirc;n pahare, &icirc;ţi dă senzaţia că r&acirc;de. Se spune că are ceva din grandilocvenţa &ldquo;Cavalerilor Mesei Rotunde&rdquo;.   
&nbsp;&nbsp; &nbsp;&Icirc;n plantaţiile din ultimii ani a fost introdusă clona Riesling 3Bl., biotip superior obţinut la Staţiunea de la Blaj.  
  &nbsp; 			 				    
    COLUMNA   -&nbsp; soiul este nou creat, la Murfatlar &icirc;n 1985, omologat şi brevetat, &icirc;n prezent fiind răsp&acirc;ndit pe suprafeţe mici &icirc;n podgorie. Din el se produce un vin sec sau demisec fin, cu aromă discretă, echilibrat &icirc;n componentele sale, mai acid &icirc;n comparatie cu vinurile obţinute din soiurile Riesling italian şi Fetească regală, fiind la el acasă şi satisfăc&acirc;nd toate exigenţele, ceea ce-l face să fie soiul pentru vinuri seci cel mai reprezentativ pentru ecosistemul viticol sud-dobrogean, unde condiţiile de climă şi sol determină un minus de aciditate la toate soiurile din sortiment. &Icirc;n plus, &icirc;nsuşirile sale ampelografice si agrobiologice.  
      
    PINOT NOIR   - soi originar din regiunea Bourgogne - Franţa, din care se obţine un vin catifelat care prin &icirc;nvechire &icirc;si sporeste calitaţile gustative. Este un vin auster, taciturn şi pedant, fiind un soi de renume mondial făc&acirc;nd faima vinurilor din Bourgogne. Acest soi este cultivat la Murfatlar &icirc;ncă de la &icirc;nceputul secolului (1910). Soarele strălucitor, terenurile calcaroase, microclimatul specific, transferă vinului obţinut aici calităţi inegalabile. In prezent, avem in plantatii clona de calitate PINOT NOIR 5 Vl.&nbsp;  
    CABERNET SAUVIGNON   - provine tot din Franţa, din regiunea Gironde, din acest soi obţin&acirc;ndu-se vinul &ldquo;rege&rdquo; al soiurilor negre, prin &icirc;nvechire căpăt&acirc;nd calitaţi deosebite. Asigură an de an vinuri intens colorate, echilibrate, extractive, taninoase, puternice, aceste calităţi constituind rezultatul armoniei dintre condiţiile pedoclimatice de la Murfatlar şi arta oenologilor transmisă şi &icirc;mbogăţită din generaţie &icirc;n generaţie. Este un vin sc&acirc;nteietor, bogat &icirc;n toate darurile păm&acirc;ntului şi cerului. Sălbatec şi maiestuos, el posedă &icirc;n acelaşi timp corp, spirit şi parfum aparte, calităţi ce dau un buchet foarte bine condensat, care nu se poate uita uşor.  
  &Icirc;n ultimii ani, &icirc;n plantaţiile noi a fost introdusă clona CABERNET SAUVIGNON&nbsp; 33 Vl., un biotip superior obţinut la Staţiunea omoloagă de la Iaşi.  
      
  Odată hotăr&acirc;t să deguşti vinurile de Murfatlar, eşti pus la grea &icirc;ncercare, &icirc;ntruc&acirc;t nu ştii ce să alegi şi unde să te opreşti, fiecare av&acirc;nd farmecul lui aparte.  
  &nbsp;  
  &nbsp;  
  &nbsp;  
      
  &Icirc;n loc de concluzie, ne vin &icirc;n minte vorbele lui Goethe : &ldquo;Vinul bucură inima omului, iar bucuria este mama tuturor virtuţilor &ldquo;, sfătuindu-vă că dacă veţi avea de ales vreodată dintre mai multe vinuri, să optaţi pentru cel de Murfatlar - vinul care vă face să vă simţiţi mai virtuos. ...Şi nu uitaţi ! Noi avem o mare colecţie cu astfel de vinuri.  ]]></description><pubDate>Fri, 11 Jul 2008 14:15:15 +0000</pubDate><link>http://www.scvmurfatlar.ro/gama-sortimentala/gama-sortimentala-specifica-staiunii-murfatlar/</link><guid>http://www.scvmurfatlar.ro/gama-sortimentala/gama-sortimentala-specifica-staiunii-murfatlar/</guid></item><item><title><![CDATA[ISTORIC]]></title><description><![CDATA[  Inceputul viticulturii romanesti este plasat undeva acum 4000 de ani. Numerosi autori considera ca originile speciei Vitis vinifera se gasesc de-o parte si de alta a Dunarii inferioare. A.D. Xenopol spunea ca patria cea mai veche a Geto-Dacilor, Tracia, era o regiune viticola, cauza pentru care era considerata ca loc de nastere a zeului vinului, Dionysos. Tot aici, in vechea Tracie, s-a nascut cultul dionisyac raspandindu-se apoi in Grecia si Italia.  Intemeierea pe taram dobrogean a coloniilor grecesti (sec. VIII-VI i.Chr.) favorizeaza dezvoltarea comertului si consumului de vin. O dovada a acestui fapt este denumirea veche a Balcic-ului de azi &ndash; Dionysopolis. Urmele cultului dionysiac se gasesc in toate cetatile dobrogene Tomis, Callatis, Histria, Axiopolis si Capidava. Dupa cucerirea Daciei de catre romani in anul 106, cultura vitei de vie se dezvolta datorita tehnicilor avansate aduse de cuceritori. Povestea renumitei podgorii Murfatlar &icirc;ncepe pe locul actualelor plantaţii ale Staţiunii de Cercetǎri Viticole de mai bine de un veac. Istoricul M.D. Ionescu preciza in lucrarea sa &bdquo;Dobrogea &icirc;n pragul secolului XX&rdquo;, scrisǎ in anul 1904, ca &icirc;n 1887 s-a &icirc;nfiinţat pe aceste locuri o pepiniera a statului, &icirc;n suprafaţǎ de 4,8 hectare, plantata cu arbuşti şi viţǎ de vie, plante care aveau rolul de a inlatura efectul de secetǎ. Incepand cu anul 1907 cultura viţei de vie a fost mai bine organizatǎ prin &icirc;nfiinţarea aici a primelor loturi experimentale. Specialiştii vremii, &icirc;ncerc&acirc;nd sǎ refac&acirc; viile distruse de filoxerǎ &icirc;n ultimile decenii ale secolului XIX, au plantat la Murfatlar 10 hectare cu soiurile franţuzeşti Chardonnay, Clairette, Pinot gris, Pinot noir, Folle blanche si Malvoisie. Marii precursori ai viticulturii rom&acirc;neşti George Nicoleanu şi Vasile Brezeanu au gǎsit, sau şi-au dorit sǎ gǎseascǎ aici, la Murfatlar, conditii de climǎ şi sol asemǎnǎtoare cu cele din regiunea Champagne &ndash; Franţa. Astfel s-a format aici un centru de producere a vinurilor spumante, produsul purt&acirc;nd sugestiv numele de &laquo;Lacrima lui Ovidiu &raquo;, centru care a funcţionat &icirc;n perioada 1913-1916. Experienţa şi practica au arǎtat &icirc;nsǎ cǎ sortimentul cultivat &icirc;n condiţiile climatice din centrul Dobrogei nu este favorabil obţinerii vinurilor spumante. Concentraţiile mari de zaharuri in must ca urmare a climatului secetos şi a solului calcaros au creat posibilitatea realizǎrii unor vinuri demidulci şi dulci naturale, originale, care s-au afirmat cu uşurinţǎ &icirc;n timp, la concursuri internaţionale şi naţionale. Un moment pitoresc &icirc;n istoria Staţiunii l-a constituit sărbătorirea &ldquo;Zilei Marinei&rdquo; &icirc;n august 1939, prilej cu care, la o degustare de vinuri organizată de prefectul de Constanţa - Petru Gusti &icirc;n prezenţa regelui Carol al II-lea, acesta, marcat de calitatea vinurilor, dispune trecerea pepinierei &icirc;n cadrul furnizorilor pentru domeniul regal, Murfatlarul capat&acirc;nd numele de Via Regalǎ. In august 1942, printr-o ordonanţǎ a Ministerului Agriculturii si Domeniilor, pepiniera este trecuta in subordinea Institutului de Cercetari Agronomice sub denumirea de Statiune Experimentala Viticola. Din anul 1967 si panǎ &icirc;n prezent, unitatea funcţioneazǎ &icirc;n coordonarea Institutului Valea Cǎlugareascǎ sub denumirea de Staţiunea de Cercetare pentru Viticulturǎ şi Vinificaţie Murfatlar.&nbsp;  ]]></description><pubDate>Fri, 11 Jul 2008 13:06:00 +0000</pubDate><link>http://www.scvmurfatlar.ro/prezentare/istoric/</link><guid>http://www.scvmurfatlar.ro/prezentare/istoric/</guid></item><item><title><![CDATA[VOCAŢIA PODGORIEI  ŞI A STAŢIUNII]]></title><description><![CDATA[    Experienţa şi practica au arătat că vocaţia podgoriei şi &icirc;ndeosebi a centrului Murfatlar este obţinerea vinurilor albe şi roşii seci, demidulci şi dulci naturale. Principalele soiuri pentru obţinerea vinurilor de mare marcă, de tip Murfatlar sunt &ndash; pentru vinuri albe: Pinot gris, Chardonnay, Sauvignon blanc, Muscat Ottonel, Riesling Italian, Columna iar pentru vinuri roşii: Pinot noir, Cabernet Sauvignon, Merlot, Fetească neagră şi Mamaia Muscat. STAŢIUNEA DE CERCETARE - DEZVOLTARE PENTRU VITICULTURĂ ŞI VINIFICAŢIE MURFATLAR este destinată să contribuie pe baze noi, ştiinţifice la dezvoltarea viticulturii &icirc;n Dobrogea.  ]]></description><pubDate>Fri, 11 Jul 2008 13:05:00 +0000</pubDate><link>http://www.scvmurfatlar.ro/prezentare/vocaia-podgoriei-si-a-staiunii/</link><guid>http://www.scvmurfatlar.ro/prezentare/vocaia-podgoriei-si-a-staiunii/</guid></item><item><title><![CDATA[CADRUL NATURAL]]></title><description><![CDATA[  Plantaţiile viticole sunt amplasate pe platouri cu maluri teşite, versanţi cu pante line şi expoziţii predominant sudice şi sud-vestice. &Icirc;n partea de sud a teritoriului acestea sunt traversate de vechea Vale Carasu, actualul Canal Dunăre-Marea Neagră. Altitudinile plantaţiilor variază &icirc;ntre 50-80 m. Climatul are caracterul continental excesiv dat de contrastul deosebit de pronunţat dintre iarnă şi vară. Bilanţul termic global &icirc;nregistrează valori de 4200 0C &ndash; suma gradelor de temperatură, din care numai &icirc;n perioada de vegetaţie a viţei de vie &icirc;nsum&acirc;ndu-se 3500 0C. Ariditatea specifică centrului viticol Murfatlar, caracterizat prin 450 mm precipitaţii anuale din care doar jumătate cad &icirc;n perioada de vegetaţie, este accentuată de v&acirc;nturile frecvente &ndash; aproape zilnice. Tipul dominant de sol este &bdquo;cernoziom calcaric&rdquo;, bogat &icirc;n carbonaţi. Textura este mijlocie, procentul de humus variind &icirc;ntre 1,8 &ndash; 3%.  
  &nbsp;  
      ]]></description><pubDate>Fri, 11 Jul 2008 13:04:00 +0000</pubDate><link>http://www.scvmurfatlar.ro/prezentare/cadrul-natural/</link><guid>http://www.scvmurfatlar.ro/prezentare/cadrul-natural/</guid></item></channel></rss>